Krapets și nordul litoralului bulgar.

Luni

Am plecat în jur de 11.00 de acasă. 
Am trecut pe la mamaia de la Cernavodă pentru alimentarea cu mâncare gătita, o parte din ea și congelata, pe care am depozitat-o în lada frigorifica deja pregătită pentru a primi proviziile.
Am ajuns spre seara în Krapets, în pădurea deja știută, la "Puțul cu plopi".
Am luat cortul mare (arpenaz 4.1) de data asta deoarece nu aveam de gând sa îl mutam în cele 7 zile pe care aveam sa le petrecem acolo. Cu toate astea, planul era sa mergem zilele următoare să mai vizităm și alte plaje și faleze din nordul litoralului bulgăresc.
Ne-am așezat cortul și mașina în interiorul pădurii, într-un loc ferit de plopi și alta vegetație astfel încât sa nu fie ușor de observat din drum, pentru orice eventualitate. Se pare totuși că alarma de la începutul verii, cu poliția bulgară care dă amenzi de 1000 de leva este in continuare valabilă. Dar...am aflat de la câțiva localnici care păreau suficient de bine informați, ca nu se dau amenzi pentru campare pe plajă sau în pădure. Dau amenzi pentru parcare pe drum/în apropierea lui pe partea cu plaja sau pe dunele care despart plaja de drum. Prin urmare parcarea în pădure se poate face în siguranță. Deasemenea se poate întâmpla ca o mașină de poliție sa blocheze drumul de acces dincolo de camping astfel încât mașinile sa nu mai intre pe drumul plajei. Dar fără a risca o amendă în acest caz. În ceea ce ne privește, în fiecare zi în care am ieșit cu mașina de lângă cort am avut norocul de a nu ne bloca nimeni drumul la întoarcere. 

Marți 
Am rămas tot pe plaja de la Krapets. Este o plaja întinsă și liberă. Din păcate, din pricina faptului că este atât de neîngrădită, vântul și valurile o stăpânesc deseori. Atunci când marea este agitată face ca malul pentru intrarea în apă să nu fie prea prietenos. Nu se poate înainta fără risc mai mult de 2-3m de la mal. 
Marea era caldă dar vântul nu făcea plaja sa fie prea plăcută. A fost totuși o zi de leneveala binevenită după toate săptămânile petrecute pe drumuri.
La Krapets, și oriunde unde stăm mai multă vreme, noi mâncăm din mâncarea păstrată congelată și din ce gătim la locul faptei.
În prima noastră zi acolo, am avut toate mesele la cort.
Ne alimentăm, în Krapets, de la magazinul cu cârciumă din sat de peste drum de poștă. Este un magazin mic dar aprovizionat cu de toate. Se poate plăti cu cardul sau cu leva. Prețurile sunt decente, aproximativ ca cele din România și berea este tot timpul rece. 

Miercuri 
Am plecat sa verificăm malurile mării spre sud. Punctul terminal al micii excursii era plaja Bolata, despre care auzisem că ar fi foarte frumoasă. Dar nu știam nimic altceva despre ea, așa încât merita o verificare.
Ziua avea sa fie toată petrecută pe drum. Cu pauze mai lungi sau mai scurte pentru băi în mare, acolo unde malurile permiteau.
Am luat cu noi găleata (un recipient de ~3-4 litri) cu fructe. Asta urma sa rezolve foamea de peste zi, între micul dejun și o cină devreme.
Prima oprire a fost la farul de la Shabla. Farul este o construcție veche, reconsolidată și revopsită. Este parte dintr-un obiectiv/unitate militară și nu poate fi vizitat decât în exterior. Pe placa informativă stă scris că farul din Shabla este cel mai estic punct al Bulgariei.

Farul din Shabla
Lângă far există un sat pescăresc cu case mici și curți umbrite de viță de vie. Căsuțele dau un aer pitoresc și arată fix așa cum știam eu că arată casele de pe malul mării, așa cum era și curtea bunicii mele din Constanța. Curți cu loc de mâncat umbrit de viță de vie și garduri ornamentale din cârciumărese (între timp, ce e drept, au mai apărut și case mai mari, cu etaj, stilul de vilă, dar farmecul satului pescăresc nu este încă stricat în totalitate).
La poalele falezei pe care este amplasat satul se găsește o plaja ocupată de bărci de pescuit instalate pe troliuri. Peisajul poate fi ușor asemuit cu satul bătrânului lui Hemingway. 

Plaja cu bărcile

La capătul sudic al satului pescăresc este o urmă a unei vechi cazemate din timpul celui de-al doilea război mondial. Iar imediat sub ea este un golf mic, pietros, care arată ca o sumedenie de mici piscine umplute de valurile mării . 
Băieții s-au bălăcit acolo pentru o vreme și apoi am luat-o la vale, spre sud. 

Urmatoarea oprire a fost Tyulenovo. 
Tyulenovo este un alt sat, tipic bulgăresc (și dobrogean) de pe malul mării. Chiar deasupra unui golf în care există acces la mare sunt câteva unități de cazare și restaurante. 
Trebuie spus că, aprope în totalitate, malul Mării Negre pe porțiunea de Nord a litoralului bulgar este străjuit de faleze pietroase înalte. Zonele de acces la plajă/apă sunt puține și în general sunt golfuri foarte mici, majoritar pietroase. Excepție fac kilometrii de plaja larga de la Krapets. 
Între restaurantele din Tyulenovo exista un astfel de golfuleț. El este in totalitate folosit pentru ancorarea cu troliuri a bărcilor de pescuit, montate pe șine de coborâre la apă. 
În schimb, printre șine găsim o porțiune de nisip pe care se poate intra în apă. Pentru că fundul mării aici este preponderent pietros apa este limpede și albastră. Iar asta a fost ceea ce i-a atras pe băieții mei sa intrăm pentru o repriza de snorkeling. 
La sfârșitul băii în mare era deja trecut de ora 14. Băieții au preferat sa mergem la o cârciumă pentru prânz. Am ales Dolce Sale. Este o cârciumioară cu o terasă confortabilă cu mese mici pentru 2-4 persoane și scaune comode. Cârciuma este specializata pe mâncăruri de pește dar au și alte produse în meniu. Am luat ciorba de pește (minunată), stavrid prăjit, pulpe de pui și friptura de porc. Toate, foarte bine gătite și proaspete. Prețul, decent. 

Am continuat spre sud, dar nu ne-am mai oprit până la plaja Bolata. 
Această plajă este în apropiere de Kavarna, în drumul spre cap Kaliakra. Drumul de acces către plajă se face la stânga din drumul principal spre Kaliakra. Este un drum îngust și suficient de în pantă. Când am ajuns în punctul cel mai de jos al drumului am descoperit un golf înconjurat de drumuri de acces și parcare suficientă pentru niște zeci de mașini. 

Așa se vede de sus, zona unde se parchează mașinile

Golful este mărginit de stufăriș și salcâmi pitici, iar zona este străbătută de un izvor cu apă dulce care curge printre vegetație și se scurge prin plaja până în mare. 

Zona din spatele golfului
În apropierea plajei există un semn care indică "camparea interzisă". Câțiva bulgari stăteau cu rulotele chiar în apropierea semnului. Prin urmare curiozitatea ne-a împins să îi abordăm. Într-o engleză precară, asezonată cu termeni românești dar și germani am înțeles că este interzis să campăm de la mare până în dreptul semnului, iar dacă am face asta, negreșit am primi o amenda de vreo 100 de euro. Altfel, de la semn în continuare, pe uscat, camparea este libera. Ne-am uitat un pic în preajmă și am văzut că s-ar găsi câteva locuri de cort prin pădurea pitică. Nu am investigat mai mult, totuși, pentru că suntem încă convinși ca vom rămâne fideli campării în pădurea de la Krapets, cel puțin pentru o perioadă de aici încolo. 
Plaja este frumoasă, lată de aproximativ 30 de metri și lunga de maxim 200m. Este în formă de semilună, străjuita de pereți înalți, calcaroși și vegetație pitică. Pe peretele din dreapta golfului se poate vedea o unitate militara. Peretele din stânga poate fi urcat pentru o vedere de ansamblu asupra zonei. 

Așa se vede golful, într-o privire de ansamblu

Apa mării este mică, prietenoasă pentru copii iar în capătul digurilor care străjuiesc golful se poate face snorkeling printre și pe deasupra pietrelor. 

Intrarea în apă și pârâul cu apă dulce

Plaja este neamenajata, fără umbrele și șezlonguri și nu are nicio cârciumă sau loc de unde se poate cumpăra de băut sau mâncat. Singurul lucru care apare din când în când este o mașină de înghețată. 
Prin urmare, toată lumea vine pe aceasta plaja în regie proprie cu scaune, rogojini și umbrare, lăzi frigorifice și pachet de acasă. 
Băieții au adormit în mașină în drum spre această plaja și înapoi. Ne-am întors la cort pe la 16.30. Am mai mers puțin pe plaja de lângă pădure și apoi ne-am întors sa luam cina. 

Joi, vineri, sâmbătă. 
Ne-am hotărât ca joi să mergem la plaja Bolata. Era prea frumoasă ca să ratam câteva zile de stat acolo. Plus ca vântul bătea destul de tare pe litoralul bulgaresc iar golful de la Bolata este foarte păzit de vânturi, între pereții lui înalți. 
Am luat un mic dejun copios și am plecat spre plaja cu găleata cu fructe și legume crude, o punga se sticksuri și una de crakersi. Ne-am descurcat de minune cu mâncarea asta până la cina devreme pe care am luat-o înapoi la cort. În pădurea "noastră" de la krapets. 
Am petrecut toată ziua pe plaja asta. Am ajuns pe la 10.30 și am plecat înapoi pe la 16.30 (da știu, cele mai indicate ore de stat la plajă - NOT!).
Zilele următoare, vineri și sâmbătă, au fost cumva la indigo, după joi. 
Din nefericire, joi după amiaza, la întoarcerea la cort am descoperit că în Poiana "noastră" apăruseră o serie de vecini noi. Nimic nu prevestea nopțile care aveau sa urmeze. Erau trei mașini, prieteni bulgari care păreau pașnici și liniștiți. Din păcate pentru noi următoarele două nopți am avut parte de discotecă în pădure cu manele, deopotriva bulgărești și românești. Până la răsărit. Programul începea undeva pe la 22.00 și se termina în jur de 5.00.
Morala poveștii este că și atunci când fugi în pustie ca să te ascunzi de oameni poți sa ai ghinionul ca ei sa te găsească. 

Duminică. 
A fost inorat și cu vânt suficient de puternic. Hotărâsem de cu o seară în urmă să mai facem o baie după micul dejun și apoi sa strângem totul și sa o luam spre casă cu escala la Cernavodă pentru un dejun târziu. Dar planurile nu s-au potrivit vremii așa că după micul dejun am strâns și am plecat spre casă. 
Drumul suficient de aglomerat. Am rămas la Cernavodă pentru câteva ore și am parcat în fața curții noastre abia la 21.30
A doua zi înceapea școala