Șapte văi și-o vale-adâncă!

Pentru că nu vream să stăm acasă și pentru că vremea nu arăta fabulos niciunde în preajmă, ne-am hotărât vineri seara, ca a doua zi de dimineață să dăm o fugă până în munții Măcin. Mai fusesem o singură dată acolo, în fugă și ne doream (mai ales Alin) de ceva vreme, să dăm o tură de recunoaștere. Prin urmare, am făcut bagajele pentru stat o noapte cu cortul, iar a doua zi, pe la 9.00 (târziu, e drept) ne puneam în mișcare. Am făcut până la Greci vreo 4 ore.  Planul era ca sâmbătă să urcăm pe Țuțuiatu, iar duminică să mergem pe Culmea Pricopanului. Aveam în plan să campăm la Pietrele Mariei, loc despre care aflasem, grație prietenului Răzvan.  În ciuda faptului că de-a lungul drumului a fost cam înnorat și ne-a plouat pe alocuri, chiar și după ce am intrat în județul Tulcea, când am ajuns la locul de parcare din satul Greci, chiar la intrarea în traseul ce avea să ne ducă pe Vf. Țuțuiatu, vremea s-a îmbunat și a ieșit un soare cald de toamnă.  Am luat-o la deal printre cel...